Ce fel de iarnă ne așteaptă în acest an. Influența pe care o are topirea ghețarilor asupra evoluției condițiilor meteorologice

Iarna care urmează va fi una grea, arată specialiștii americani care au interpretat cercetări recente despre schimbarea climei. Chiar dacă până acum se credea că schimbarea globală nu are efecte imediate, ultimele studii arată că recordul de gheață topită în luna august la Polul Nord ar putea duce la o iarnă foarte grea, potrivit unui studiu publicat de revista Nature.

Rezultatele analizelor, deși preliminare, sugerează că există o legătură între vara târzie de la Oceanul Arctic și locul din Nordul Atlanticului unde se găsesc suprafețe cu presiune atmosferică mare și scăzută deopotrivă.Experții susțin că aceste suprafețe rămân constante timp de săptămâni, interval în care se formează furturni și valuri puternice. Fenomenul a fost observat din datele din perioada 1989-2011. Cercetătorii au făcut legătura dintre cantitatea de gheață care s-a topit în verile târzii și perioadele de iarnă grea.

Experții au sugerat că topirea ghețarilor duce la schimbarea curenților și la slăbirea puterii vântului în emisfera nordică, ceea ce duce la încălzirea atmosferei. „Efectele de acum vor fi mult mai vizibile începând din această toamnă, odată ce va începe înghețul și vom vedea cum modelele circulației aerului au influențat distribuția gheții”, a spus Judith Curry , unul dintre climatologii de la Institutul de Tehnologie din Atlanta. „Ne putem aștepta ca undeva la nivelul latitudinii mijlocii și înalte din emisfera nordică să avem ierni mai reci și cu multă zăpadă”, a explicat Curry.

Potrivit Centrului Național pentru Măsurarea Zăpezii și a Gheții din Boulder, Colorado, pe 26 august s-a înregistrat un nou record al topirii gheții. Spre deosebire de 2007, când erau 3,52 de milioane de kilometri pătrați de gheață topite, anul acesta nivelul gheții topite a ajuns la 4,10 milioane de kilometri pătrați. Mark Serreze, directorul Centrului Național pentru Măsurarea Zăpezii și Gheții, arată că topirea gheții de la Arctic s-a petrecut în condiții relativ normale de vreme, cu o singură furtună puternică.

„Gheața din ocean se află într-o stare așa de proastă primăvara, încât puține bucăți mari pot supraviețui verii, chiar dacă nu au loc fenomene extreme”, a spus Mark Serreze.

Specialiștii spun că topirea gheții are loc și dacă apa aflată dedesubtul ei se încălzește. Spre deosebire de majoritatea oceanelor din lume, cea mai rece apă din Oceanul Arctic, de -1 sau -2 grade, se află la suprafață.

Climatologii români sunt sceptici

Pe de altă parte, climatologul român Roxana Bojariu a explicat pentru gândul că rezultatele ultimelor studii trebuie privite cu circumspecție și că este greu să tragem o concluzie clară asupra condițiilor din iarna 2012-2013. Specialistul a spus că o prognoză despre iarna care vine am putea avea la sfârșitul lunii octombrie și la sfârșitul lunii noiembrie.

„O ipoteză ar fi ca, odată cu extinderea mai redusă a gheții marine din Arctica spre sfârșitul sezonului cald, contrastul termic dintre zona latitudinilor înalte și a celor joase scade, iar vânturile vestice, care aduc iarna aer mai cald dinspre suprafața oceanului Atlantic de Nord spre continentul eurasiatic, își reduc din intensitate”, a explicat pentru gândul Roxana Bojariu, expert al Grupului Interguvernamental pentru Schimbarea Climatică.

„În sistem, acționează procese de feedback care pot amplifica sau diminua mult o perturbație inițială și asupra cărora nu avem încă o imagine detaliată. Suprafața oceanică fără gheață pierde, pe de altă parte, mult mai ușor căldura acumulată în sezonul cald, astfel că procesul de inițiare a formării gheții se poate accelera și atunci contrastul termic nu s-ar mai diminua, așa cum afirma autorul articolului, citând unii specialiști. E doar un exemplu care să ne pună pe gânduri când încercăm să deslușim ce se poate întâmpla într-un sistem atât de complex precum cel climatic”, a mai spus Roxana Bojariu.

Climatologul afirmă că, așa cum arată acum semnalele din geosistem, este greu de tras o concluzie clară asupra condițiilor din iarna 2012-2013. „Despre cum ar putea fi iarna care vine, am putea ști mai multe la sfârșitul lunii octombrie și, mai ales, la sfârșitul lunii noiembrie. Oricum, și atunci vom avea informații de tip statistic, exprimate probabilist, iar nu o prognoză așa cum sunt cele pe termen scurt”, a spus Roxana Bojariu.